Dacă ați vizitat fostul Palat Regal, actualul Muzeu Național, ați observat, cu siguranță, monumentala frescă intitulată „Apoteoză”, pictată pe tavanul aflat deasupra Scării Voievozilor. Aceasta este doar una dintre cele mai impresionante lucrări ale pictorului brăilean Arthur Verona.
„Ei, nu-ți fie teamă, cum să nu poți să te descurci? A nimerit orbul Brăila, o să reușești și tu!”. Mulți dintre noi am avut parte de astfel de încurajări și am reușit în ceea ce ne-am propus, susținuți de acest proverb. V-ați gândit, oare, de unde vine însă expresia?
Pe lângă o serie de artiști, savanți și scriitori, orașul de la gurile Dunării se poate lăuda și cu un matematician și filozof: Anton Dumitriu.
Dumitru S. Panaitescu – poet, istoric, folclorist și critic literar – mai bine cunoscut sub pseudonimul Perpessicius, a fost unul dintre cei mai importanți cercetători și editori al operei eminesciene.
De câte ori nu am exclamat ironic „uite-l și pe Moș Teacă” la vederea unui personaj milităros, puțintel fanfaron, nu foarte dotat din punct de vedere intelectual dar plin de propria sa importanță? Știați că „părintele” acestui personaj, scriitorul și publicistul Anton Bacalbașa, este brăilean?
„Terente și Didina / Se plimbă cu mașina / Jandarmii-i dau onorul / Că nu știu cine-i domnul / Iar domnul comisar / îl caută-n zadar / îl caută-n baldane / Terente-i pune coarne.”
„La noi, la Brăila/ La tanti Elvira / Uşor se câştigă lira / Femeia munceşte / Bărbatul plăteşte / Ce bine-i la noi, la Brăila…”. Sunt versurile unei cunoscute melodii din secolul trecut.
Numele Anei Aslan este asociat, de obicei, cu cel al Gerovitalului, celebrul produs geriatric, sau cu Institutul situat lângă Capitală, care îi poartă numele. Puțini știu, însă, că Ana Aslan este brăileancă, născută într-un dintre numeroasele familii de armeni care populau orașul nostru la sfârșitul secolului trecut.
Gabriel Lâlă este ghid turistic în Brăila, un brăilean îndrăgostit de orașul natal care face, din pasiune, munca unui întreg centru de informare turistică. El crede că turismul este viitorul pentru Brăila, iar asta va duce la dezvoltare economică pentru întregul oraș.
Pentru Raluca Buzea, plecată din Brăila pe alte meleaguri, Brăila este despre case frumoase și nume faimoase, dar și despre sirop cu sifon și pește. Iar viitorul Brăilei este un viitor turistic care exploatează trecutul multicultural și multietnic al orașului.
În Marele Dicționar Geografic al Romîniei, Brăilei îi sunt dedicate peste 10 pagini pline cu date statistice care ne dau o imagine a unui oraș foarte efervescent economic – aflăm cantitățile de bunuri importate sau exportate prin portul Brăilei, aflăm câți medici și câte paturi avea spitalul, câte școli erau în oraș, publice sau private, de fete și de băieți, numărul elevilor și al profesorilor, aflăm câte societăți sunt în oraș, cine le deține, câți români și ce alte nații.
Ziarele din perioada primului război mondial din arhiva din Noua Zeelandă scriau despre evoluția războiului, despre mișcările rușilor și ale nemților.
Ziarele de la 1877 din arhiva din Noua Zeelandă scriau despre războiul ruso-turc și despre bombardametele din Brăila.
De numele baronului von Borroczyn, ofițer rus de origine germană, se leagă cel puțin două proiecte mari: sistematizarea Brăilei și planul cadastral al Bucureștilor.
Brăila avea atât de mulți oameni bogați că era absolut firesc ca una dintre primele fabrici de șampanie să fie la Brăila.
Fiul Ecaterinei cea Mare a fost Pavel I, iar unul dintre fiii lui Pavel a fost Mihail Pavlovici Romanov, general și duce, șef al armatei ruse în perioada războiului ruso-turc încheiat cu Pacea de la Adrianopol la 1829.
Situat în imediata apropiere a centrului istoric al Brăilei, pe strada Belvedere, la numărul 1, Centrul Cultural Nicăpetre a fost înfiinţat în decembrie 2001, pentru a adăposti donaţia sculptorului brăilean şi funcţionează în sediul fostei Case a Colecţiilor de Artă, a cărei activitate s-a desfășurat sub această denumire în perioada 1986-2001.
Dacă vezi doar Piața Traian din Brăila deja ai văzut câteva dintre monumentele importante din oraș, care spun multe povești: Teatrul Maria Filotti, făcut de frații Rally, biserica Sf. Mihai și Gavril, fostă geamie turcească, Ceasul Public, cunoscut de tot orașul, Grupul statuar Traian, construit la ideea unor studenți italieni veniți în vizită la 1900. Muzeul și restaurantul sunt și ele alături – Restaurantul Carol și Muzeul Brăilei și Centrul cultural Nicăpetre.
Brăila a dat nume mari în muzică, dar Hariclea Darclée este poate cel mai mare nume. A fost ceea ce am numi azi o divă cu succes internațional, prima Tosca din istorie, prietenă cu Verdi, decorată de regele Carol I, curtată de regele Portugaliei și ultimul sultan al Imperiului Otoman.
Andrei Cismaru este un nume cunoscut de oricine are tangență cu zona de digital. Pentru el, Brăila în varianta ei frumoasă ar putea fi una din atracțiile turistice ale țării, iar turul pe care l-ar propune unui prieten pe care l-ar plimba în orașul lui natal are de toate: o plimbare prin toate locurile interesante din oraș, muzeu, piață și bere.