La intersecţia străzilor Ana Aslan şi Școlilor și în apropierea străzii Calea Călărașilor se înalţă una dintre cele mai frumoase biserici ale Brăilei. A fost construită între anii 1860 şi 1865 pe locul unei alte biserici construite în 1835, care şi-a găsit sfârşitul într-un incendiu deşi, în mod ironic, era folosită deseori de pompieri graţie turlei foarte înalte care îi ajuta să supravegheze oraşul. Se spune că unul dintre pompieri a adormit cu ţigara în gură şi biserica a luat foc. Era anul 1859. Biserica veche a fost reconstruită cu bani proveniţi din donaţii ale brăilenilor ortodocşi, bani ai Bisericii, împrumuturi şi ajutor de la guvern. La fel ca şi prima biserică.
Ca o paranteză, trebuie spus că biserica este cea de-a doua biserică construită după eliberarea oraşului de sub turci, prima fiind Biserica Sfinții Mihai și Gavril, de fapt o fostă geamie transformată în biserică ce există și azi.
Biserica – construită în stil neogotic după planurile arhitectului Dimitrie PoenaruDumitru Poenaru a fost ceea ce am numi azi arhitect-șef al orașului și este cel căruia este datorează dezvoltarea urbanistică coerentă a orașului. – este impresionantă prin ancadramentele din marmură albă din jurul porţilor, arhitectura şi linia ei zveltă.
Cel care a pictat biserica este Petre AlexandrescuPetre Alexandrescu a fost trimis în Italia să studieze de către domnitorul Barbu Ştirbei. A studiat la Accademia di San Luca din Roma până în anul 1856, după care a plecat la Paris ca să continue studiile cu Léon Cognie, cel care a pictat şi biserica Antim din Bucureşti.
Foarte frumoasă este şi catapeteasma bisericii, care a fost realizată de sculptorii Mihail şi Petre BabicMihail Babic apare ca fiind sculptor la multe alte biserici din țară: a lucrat catapeteasma, amvonul, stranele si scaunul arhieresc la Biserica Sfânta Treime Delea Veche din București, dar și catapeteasma și întreg mobilierul de la Catedrala Reîntregirii Neamului din Alba-Iulia, unde au fost încoronați Regele Ferdinand și Regina Maria. La rândul său, Petre Babic apare ca fiind meșterul ce a sculptat amvonul si catapeteasma Bisericii Sfântul Pantelimon Foișorul de Foc sau sculptorul ce a făcut parte din echipa ce a reconstruit Biserica Sf. Gheorghe Vechi, ambele din București..
Biserica „Sf. Nicolae” a avut o bibliotecă cu cărţi foarte valoroase. Nu mai există biblioteca integrală, dar unele dintre cărţi au reuşit să supravieţuiască până astăzi în patrimoniul bisericii sau la Protoieria Brăila sau la Galaţi.
A fost desemnată ca şi catedrală în 1894, iar atunci curtea bisericii a devenit parc şi în faţa ei a fost amenajată o piaţetă. Rangul i-a fost redat în 1990. Din 1993 Sfântului Mare Ierarh Nicolae, ocrotitorul corăbierilor, a fost desemnat drept patron al oraşului, iar catedrala Sf. Nicolae are un rol central în toate festivităţile oraşului.