Moș Teacă are origini brăilene

De câte ori nu am exclamat ironic „uite-l și pe Moș Teacă” la vederea unui personaj milităros, puțintel fanfaron, nu foarte dotat din punct de vedere intelectual dar plin de propria sa importanță? Știați că „părintele” acestui personaj, scriitorul și publicistul Anton Bacalbașa, este brăilean?
Share on facebook
Facebook

Născut în 1865, viitorul ziarist, prozator și traducător a văzut lumina zilei în familia serdarului Costache Bacalbașa, fost polițist al orașului. Familie numeroasă, cu nu mai puțin de treisprezece copii! În ciuda pasiunii sale pentru limbile română și latină, micul Anton nu s-a dovedit a fi un elev silitor: a absolvit doar trei clase gimnaziale, după care a a fost exmatriculat, iar părinții i-au sugerat să se înroleze în armată.  

Din cauza unei boli de plămâni părăsește mediul militar și se dedică mișcării socialiste, în timp ce dragostea pentru literatură îl îndreaptă spre o carieră în domeniul jurnalismului. Debutează cu o schiță în revista Literatorul, condusă de Alexandru Macedonski și, sprijinit de fratele său, Constantin Bacalbașa,  publică traduceri din „Capitalul” lui K. Marx, alături de o serie de articole cu tentă politică. Se mută la Iași, unde colaborează la mai multe publicații, dar este arestat și închis din cauza activității sale politice. Până în anul 1890, se dedică publicisticii orientate spre politică și ține o serie de expuneri referitoare la istoria socialismului.

Începe apoi o colaborare de lungă durată cu cu ziarul Adevărul, publicație antimonarhică, condusă de Alexandru Beldiman. Devine colaborat apropiat al lui Caragiale la „Moftul Român”, editând în 1983 revista împreună cu acesta. În 1985, fondează o revistă satirică, ce va purta numele celebrului său personaj, Moș Teacă, după care publică primul său volum, intitulat „Din viața militară”. Își continuă în presa vremii, în paralel, activitatea de militant socialist – ajunge membru al Partidului Social Democrat al Muncitorilor din România și, mai apoi, al Partidului Conservator, pe listele căruia este ales parlamentar de Ilfov în 1899. În același ani, debutează ca dramaturg alături de frații săi Constantin și Ion. Starea sănătății sale se agravează către jumătatea anului și moare, în luna octombrie, răpus de tuberculoză. 

Umorist plin de vervă și de spirit, celebru pentru pamfletele și polemicile pe care le-a publicat de-a lungul timpului, talentatul brăilean a rămas de-a pururi în istoria literaturii române. Dar și în istoria orașului, unde o stradă poartă numele său. Brăilenii îi omagiază, de asemenea, pe fratele său mai mare, Constantin Bacalbașa, scriitor, ziarist și om politic, dar și pe Ion Bacalbașa, dramaturg și critic teatral.

Galerie de imagini

Ți-a plăcut articolul?

Dă-ne un Like!
Ne ajută să continuăm

Du vorba mai departe!
Distribuie-l prietenilor

Ți-a plăcut articolul?

Dă un Like acestui articol!
Ne ajută să continuăm

Du vorba mai departe!
Distribuie-l prietenilor

Apreciază-ne pagina!
Îți vom fi recunoscători