Constantin C. Hepites – cel mai longeviv primar

Cel mai longeviv primar al Brăilei a fost Constantin Hepites. A făcut studii de medicină și farmacie la Viena, a fost primul proprietar al unei farmacii la Brăila, a coordonat prima ediţie a Farmacopei Române. Unul dintre cei opt copii a fost Ștefan Hepites, fondatorul meteorologiei în România.
Facebook

Cel mai longeviv şi mai cunoscut primar al Brăilei este fără îndoială Constantin C. Hepites. Este şi primul care trece de la funcţia de preşedinte al Maghistratului la cea de primar, în momentul în care se înfiinţează instituţia Primăriei, în 1864. La baza primăriei stă Legea Comunală a lui Alexandru Ioan Cuza, care numeşte primari ai oraşelor şi comunelor, în loc de prezidenţi (preşedinţi). Primarul are de acum şi un consiliu local format din 11 membri aleși pe criteriul cenzitar, pe patru ani. Ca să fie treaba democratică, jumătate dintre ei, aleşi prin tragere la sorţi, erau schimbaţi după doi ani şi astfel de reîmprospăta conducerea oraşului.

Revenind la Constantin Hepites, acesta era deja o personalitate a oraşului în momentul în care devine primar. A făcut Facultatea de Medicină și Farmacie la Viena, era deja farmacist de renume şi primul proprietar al unei farmacii în Brăila, cu firmă românească: „Farmacia la pajerea rumînească a lui Constandin Epites în Braila”. Farmacia purta şi numele de „Aquila Română” şi avea şi un laborator autorizat de analize.

Cum s-a transformat Brăila în timpul mandatului lui C. Hepites? Continuă planul de sistematizare a oraşului, încep studiile pentru construirea cheiurilor portului (lucrare desemnată colonelului Vladimir Blaremberg, cumnatul domnitorului Alexandru Ghica), oraşul se extinde după fostul şanţ al cetăţii. Interesant este că toate „cartierele” de după şanţul cetăţii nu erau considerate ca aparţinând cetăţii şi nu beneficiau de regimul porto-franco, ci erau numite „foburguri”.

Deşi ca primar a avut multe realizări – e drept că și mandatul său a fost lung – nu putem trece peste una dintre cele mai mari realizări ale sale: coordonarea primei ediţii a Farmacopei Române. După ce îşi încheie mandatul administrativ în Brăila Constantin C. Hepites pleacă la Bucureşti ca profesor la catedra de materia medică, fizică şi chimie medicală de la Şcoala Naţională de Medicină şi Farmacie din Bucureşti, între 1857-1864. Este apoi numit ca şef al serviciului ştiinţific din Direcţia Sanitară „cap al mesei ştiinţifice” şi în această calitate coordonează lucrările la farmacopeea română şi contribuie masiv la realizarea acesteia ca autor principal. A mai scris şi un tratat de „Istoria naturală”(1835), şi manuale de botanică: „Manual de botanică silvică”(1861) şi „Botanică”(1862).

După ce a petrecut câţiva ani în Bucureşti, Hepites se întoarce la Brăila şi primeşte funcţiile de preşedinte al Comitetului de Iniţiativă al Bibliotecii şi Muzeului din Brăila. Moare la Brăila la 86 de ani.

Ca fapt divers, la Biblioteca Academiei Române se pare că se află un manuscris datat 1835, redactat la Brăila de Hepites, cu caractere chirilice, sub forma unui proiect de articol, „Însemnări asupra pietrelor meteorice şi asupra puţurilor artesiene”.

Galerie de imagini

Ți-a plăcut articolul?

Dă-ne un Like!
Ne ajută să continuăm

Du vorba mai departe!
Distribuie-l prietenilor

Ți-a plăcut articolul?

Dă un Like acestui articol!
Ne ajută să continuăm

Du vorba mai departe!
Distribuie-l prietenilor

Apreciază-ne pagina!
Îți vom fi recunoscători