În vremuri de altădată, oamenii îşi iubeau cu adevărat oraşul şi ar fi făcut orice să îl vadă înfloritor. Oameni care îşi doreau ca locuitorii oraşului să se bucure de tot ce este mai bun şi mai frumos.
Astăzi pare o utopie, dar oamenii aceştia au existat, iar unul dintre ei a fost Dumitru Ionescu, un filantrop care a fost, pentru o vreme, primarul Brăilei. Pare de domeniul inimaginabilului în zilele noastre ca un primar să îşi lase averea oraşului. La început de secol însă, acest lucru era un gest nu numai de mărinimie, ci mai ales de dragoste faţă de oraşul natal.
Când se vorbeşte de Dumitru Ionescu se vorbeşte despre omul care a lăsat moştenire Brăilei cea mai frumoasă clădire a sa, „Teatrul Comunal”. Dar actualul teatru „Maria Filotti” nu a fost construit de el, cum mulţi cred, ci de fraţii Rally, George şi Demostene. Dumitru Ionescu cumpără clădirea pentru aproape 1 milion de lei (valoare considerabilă la 1900, când leul avea acoperire în aur), de la care proprietarii care se împrumutaseră de la el de o sumă însemnată din bani.
Dumitru Ionescu a fost un personaj interesant. A făcut avere din comerţul cu cărţi şi papetărie, a avut o librărie şi, ulterior, îşi extinde afacerile luând în arendă mai multe moşii. Iniţial Bucu-Cornatele, din judeţul Ialomiţa, şi Cioara-Tătaru, din judeţul Brăila. Apoi ajunge să cumpere marea moşie Oneşti din judeţul Bacău şi multe proprietăţi în Brăila.
Era deja un om avut. De-abia atunci a intrat în politică şi a parcurs mai multe etape în cariera politică: a fost ales consilier judeţean în anii 1880 – 1881 şi a ocupat pentru un timp funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean. În 1883 este ales deputat şi apoi senator de Brăila. Devine primarul Brăilei între anii 1906 – 1910.
Nu a avut copii şi a lăsat fabuloasa sa avere de 3 milioane de lei, prin testamentul scris la încheierea mandatului de primar, Primăriei Brăila. Se dispunea în testament instituirea de burse pentru copii şi elevi, ajutoare pentru săraci, renovarea clădirilor donate, dar şi construirea unei catedrale şi a unui spital de copii, lucru care nu se va întâmpla niciodată.
Cei care doresc să citească testamentul integral al lui Dumitru Ionescu o pot face aici.
