Imediat după Ion Slătineanu vine la conducerea maghistratului un descendent al unei vechi familii brăilene, Panait Rubin. Greu dai de vreo informaţie despre Rubin, fraza care se repetă cu obstinaţie (preluată dintr-o carte veche probabil) este „În 1833, găsim ca președinte al maghistratului pe Panait Rubin, dintr-o veche familie brăileană, al cărei nume a fost dat astăzi străzii unde-și avea așezarea, iar ca membri pe polcovnicul Ioan, pe Matache Paraschivescu și pe Grigore Ahtaru.”
Deşi nu ştim prea multe despre el, se pare că a fost un conducător destoinic.
Câțiva ani mai târziu, în 1838, numele său apare pe o listă de semnături pe un memoriu înaintat conducerii Țării Românești prin care negustorii cereau înființarea unei structuri care să îi reprezinte – Deputăția Mercantilă se numea structura cu pricina și arată o dată în plus cât de important era comerțul în viața Brăilei. Jumătate dintre semnatarii memoriului erau greci: apar nume precum P. Rubinis, M. Verinis, M. Baltaridis, Ghirghios Botzaris, Nicolaos Anastiostis, Nicolaos Katelis, Alexandros Pavlidis, Ioannis Lichiardopoulos sau frații Diamantidis.
