Dumitru Ionescu – averea în slujba Brăilei
Dincolo de faptul că a fost primarul Brăilei sau că a fost un om bogat, Dumitru Berlescu merită să rămână în istoria orașului pentru simplul fapt că i-a donat întreaga avere.
Categorie: Primari
După Pacea de la Adrianopole, când Brăila revine Țării Românești, organizarea orașului este reglementată de Regulamentele Organice – am învățat toți la istorie despre ele, dar probabil că nu a reținut multă lume de ce au fost importante. Pe scurt, au fost un fel de primă constituție modernă.
Pentru Brăila sunt importante pentru că Regulamentele organice prevedeau, printre altele, și organizarea orașelor Brăila este, deci, condusă de un organism numit „maghistrat” format din patru „mădulari” – unul dintre cei patru era președinte și unul casier. În fruntea poliţiei era un „poliţ – maister”, numit mai târziu „poliţai”.
Dezvoltarea orașului se datorează și acestor oameni care l-au condus, oameni bogați și educați, interesați să lase ceva în urma lor
Citește tot »
Constantin Berlescu – listă lungă de realizări
Primar al Brăilei mai multe mandate, Constantin Berlescu își leagă numele de o lungă listă de realizări și premiere care arată, de fapt, efervescența economică a orașului.
Constantin C. Hepites – cel mai longeviv primar
Cel mai longeviv primar al Brăilei a fost Constantin Hepites. A făcut studii de medicină și farmacie la Viena, a fost primul proprietar al unei farmacii la Brăila, a coordonat prima ediţie a Farmacopei Române. Unul dintre cei opt copii a fost Ștefan Hepites, fondatorul meteorologiei în România.
Panaiot Rubinis
Rubinis este primul dintre cei trei greci care au fost primari ai Brăilei – ceilalți doi au fost Suliotis și Portocală – pentru că grecii au fost una dintre cele mai bogate, influente și active comunități din oraș.
Ioan Slătineanu
Primarul Brăilei la 1832 a fost Ion Slătiteanu, considerat un vizionar şi unul dintre cei mai buni conducători ai Brăilei, cel care a făcut primul plan de sistematizare al orașului.
Constantin Vechilargi
Primul primar al Brăilei după plecarea turcilor la 1830 pare să fi fost un Constantin Vechilarg, albanez din familia marelui cărturar Naum Vechilargi, cel care a făcut primul alfabet al limbii albaneze și care și un bust în Brăila.