Oameni
Pe Descoperă Brăila pot fi citite portrete mai lungi sau mai scurte ale personalităților orașului. Dar pentru că ExpoRomânia e dorește a fi un muzeu al firescului, o istorie ilustrată a secolului 20 prin viața de zi cu zi a oamenilor, am ales din arhiva exporomania.ro trei imagini cu trei cetățeni din Brăila, fericiți câștigători ale unor mașini, la loz în plic.
În perioada comunistă, jocurile de noroc organizate de autorităţi au fost una dintre modalitățile prin care cetățenii României puteau obţine autoturisme. Se putea câștiga la loz în plic, jucând la Pronosport sau prin tragerile la sorți organizate periodic de Casa de Economii și Consemnațiuni (C.E.C.) pentru depunătorii libretelor de economii cu dobândă şi câştiguri în autoturisme. Listele cu câștigători erau destul de lungi, la fiecare tragere obișnuită sau excepțională găsim zeci sau sute de nume.
Unul dintre câștigătorii este domnul Ochiroșii Ionel, fotografiat cu un zâmbet fericit alături de probabil soția sa. Vedem că domnul Ochiroșii a câștigat o Škoda S100 la loz în plic, probabil în intervalul 1969-1976, perioada în care a fost produs acest model de Škoda la fabrica din Cehoslovacia. Modelul acesta de Škoda a fost un real succes de piață, fiind primul care a depășit un milion de exemplare vândute în Cehoslovacia și în alte țări unde a fost exportat – probabil multe în fostele țări comuniste.
Un alt câștigător, tot la loz în plic, este domnul Cojocea Dinu, câștigătorul unei Skoda 1000 M.B. Modelul a fost produs în perioada 1964-1969, putem doar să ne imaginăm fericirea domnului Cojocea că a câștigat o mașină într-o perioada în care, în România, foarte puține persoane fizice dețineau așa ceva. Pentru context, mai ales pentru cititorii tineri, să amintim că Dacia, autoturismul românilor în comunism, începe să fie produs la Pitești abia în anul 1968, dar într-un număr insuficient pentru a acoperi cererea mare din partea cetățenilor.
Am găsit și o câștigătoare, doamna Stan Victoria – doamna Stan a câștigat la loz în plic un autoturism Dacia 1100. Acesta a fost primul model produs la Pitești, sub licența Renault R8, o berlină cu tracțiune și motor pe spate. În perioada 1968-1972 au fost produse circa 44.000 de autoturisme Dacia 1100, iar primul automobil ieșit pe poarta fabricii a fost făcut cadou președintelui Republicii Socialiste România de atunci, Nicolae Ceaușescu. Doamna Stan a deținut unul dintre aceste 44.000 de autoturisme.
Dacă aveți povești în familie despre câștigarea unei mașini în perioada comunistă, așteptăm să ne scrieți!
Locuri
Brăila este un oraș cu un patrimoniu arhitectural senzațional, are multe case, biserici, clădiri industriale absolut spectaculoase și cu o istorie extrem de interesantă, însă unul dintre locurile emblematice pentru oraș este Ceasul Public din Piața Traian.
Ceasul simbol al Brăilei a fost construit în anul 1909 – construcția propriu-zisă a fost făcută de Carol Sakar la Praga din banii lăsați orașului prin testament de un fost consilier, Petru Naum pe numele lui. Petru Naum trăiește în perioada 1842-1898, ceasul este amplasat în piață la 11 ani de la moartea sa. În epocă, a fost considerat un semn de mare modernitate, în principal pentru că atunci ceasurile nu erau puse pe stradă. Ceasul are 11 m înălțime și patru fețe orientate către arterele care pleacă din piață. Numele constructorului apare pe două dintre fețe, pe a treia este scris numele donatorului, iar pe a patra apare o corabie cu pânze ce apare și, din ce am citit în texte despre monumentele Brăilei, în vechile sigilii ale orașului.
Mecanismul ceasului a fost făcut de un alt producător celebru din Praga, Ludvik Hainz, care era nu numai producător de ceasuri, ci și consilier al orașului. Cadranele ceasului de azi nu sunt cele originale, au fost schimbate la recondiționarea din 1968, cele de azi având cifre romane, iar cifra 4 este scrisă IIII și nu IV. Nici albastrul de azi nu este culoarea originală, în 1909 ceasul era vopsit în verde cu negru și alb. De precizat că ceasul încă funcționează.
E interesant că Ceasul Public este o prezentă permanentă în ultima sută de ani, în timp ce locul unde este amplasat și-a schimbat numele de câteva ori, numindu-te pe rând Piața Sf. Mihail, Piața Sf. Arhangheli, Piața Dumitru Ionescu, Piața Lenin și, din 1990, Piața Traian.
De precizat că în iulie 2024 ceasul a intrat într-un proces de restaurare la 54 de ani de la ultima intervenție, restaurare ce va dura 10 luni, conform comunicatului oficial.
Povești
De perioada de glorie economică a Brăilei se leagă probabil unele dintre cele mai interesante povești ale orașului, așa că am ales să facem o călătorie în timp cu câteva reclame la bănci și societăți de asigurări prezente în Brăila în prima parte a secolului 20.
Banca de Credit Român menționează în reclame faptul că Brăila, alături de Constanța, găzduia primele sucursale ale uneia dintre cele mai importante bănci din Regatul României, iar apoi din România Mare. Până în anii ’40, banca își extinsese activitatea în toate orașele importante de graniță, iar Brăila era considerată un punct strategic în rețeaua bancară, la fel ca Bălți, Cernăuți, Galați, Iași și Timișoara. La conducerea acesteia se afla Grigore Carp, membru al unei familii de boieri moldoveni cu tradiție, marcând astfel rolul istoric al Brăilei în economia regională.
Banca Marmorosch Blank, una dintre cele mai influente bănci comerciale din România interbelică, își prezintă filiale din întreaga țară în ordinea importanței, menționând-o pe cea din Brăila la egalitate cu sediul central din București. În anii ’20, banca avea o rețea impresionantă de birouri, iar dintre cele 25 de birouri din țară, cinci erau în localități-cheie de pe Dunăre și Marea Neagră, evidențiind Brăila ca nod de tranzacții și schimburi. La nivel internațional, banca era prezentă și în Paris, Viena, Istanbul și New York, o performanță remarcabilă care sublinia statutul Brăilei în circuitul bancar al vremii.
Banca Moldova din Iași, o instituție cu tradiție fondată de Moritz Wachtel și W. Dinerman, își promova serviciile în Brăila printr-o reclamă ce specifica faptul că ”face orice operaţiuni de bancă, primeşte cereale spre vânzare în comision pentru Galaţi, Brăila şi Constanţa, acordând şi avansuri.” Palatul Băncii Moldova a fost inaugurat de unul dintre cei mai bogați evrei din Moldova, Moritz Wachtel, alături de asociatul său, W. Dinerman, ambii directori ai băncii. Banca fusese fondată de cei doi în 1890 într-un oraș cu o semnificativă populație evreiască. În 1939, în Iași erau 112 de case de rugăciune evreiești, iar în România, conform recensământului oficial din 1930, trăiau 756.930 de evrei.
Nu în ultimul rând, pentru cei interesați de asigurări, Societatea de Asigurări Albina avea o prezență importantă în Brăila, fiind promovată ca ”prima societate anonimă română de asigurare cu participarea la beneficii a asiguraților – Brăila”. Anunțurile publicate în presa vremii dezvăluie că lista despăgubiților era afișată public, subliniind transparența practicilor de asigurare. Curios este că anunțurile de angajare de atunci nu diferă mult de cele din prezent, cu excepția faptului că, acum, totul se găsește online.
Pentru pasionații de istorie, aceste reclame spun o întreagă poveste despre istoria și economia epocii, iar pentru brăileni spun o poveste despre rolul Brăilei într-o Românie interbelică dinamică, povestea unui oraș cu o puternică identitate economică și parte dintr-o rețea financiară interconectată la nivel național și internațional.
Vizitați exporomania.ro pentru câteva minute de nostalgie, rememorare sau bună-dispoziție.