Rudolf Artur baron von Borroczyn este un ofiţer rus de origine germană care, după ce a participat la campania din Principate în timpul războiului ruso-turc din 1828-1829, s-a stabili în Ţara Românească și a lucrat ca inginer topograf.
Generalul Pavel Kiseleff, care a condus administrația rusă din Principatele Române după război, a adresat la 6 ianuarie 1834 un ordin Comitetului administrativ al oraşului Brăila prin care cerea ca baronul Borroczyn să facă un plan al localității „spre îndreptarea uliţelor şi închipuirea clădirilor”, sarcină pe care acesta a executat-o până la 18 martie 1834. Borroczyn a folosit un plan anterior al orașului, realizat de podpolcovnicul S. Riniey. În paralel, în același an 1834 Borroczyn se ocupa și cu asigurarea carelor cu boi necesare pentru a transporta materiale pentru reparațiile caselor lui Dinicu Golescu.
În timpul domniei lui Alexandru Ghica este înaintat la gradul de maior (era căpitan) și devine aghiotant al domnitorului. În anul 1843 este eliberat din armată și trimis să lucreze în cadrul secţiei inginereşti create pe lângă Departamentul Treburilor din Lăuntru.
Același Borroczyn face și planul cadastral al Bucureștilor. Până la el, capitala a mai avut planuri generale făcute de inginerii topografi ruși în timpul războiului cu turcii din 1828-1829 – păstrate în arhive la Moscova, și planuri făcute de polcovnicul Vladimir de Blaremberg şi de Gheorghe Ghica, fost mare postelnic și fiu al domnitorului Grigore IV Ghica. Însă niciunul nu atinge complexitatea care poate fi găsită în planul făcut sub coordonarea maiorului Borroczyn de o echipă de opti ingineri topografi în perioada 1844-1848. Planul este făcut la scară de 1: 1000 stânjeni și cuprinde 100 de planşe colorate.
