Jean Moscopol, un Maurice Chevalier al muzicii românești
Celebrul cântăreț din perioada interbelică Jean Moscopol (sau – mai bine zis – Ioan Moscu) se numără și el printre personalitățile legate de orașul dunărean.
Brăila e un fel de pepinieră de personalități. De vedete chiar. Din toate domeniile. În medicină sau muzică, în literatură, filosofie sau publicistică, în fizică sau inginerie. De Ana Aslan știe toată lumea. Sau de Nicu Alifantis. Dar lista este mult, multa mai lungă și foarte interesantă.
Brăila este orașul în care primarii din perioada de dezvoltare, de glorie, de bogăție, erau ei înșiși niște personalități, niște oameni bogați și educați, care au făcut bani, au adus bani în oraș, dar au și donat și au muncit pentru a-l face un loc unde să vrei să trăiești și să construiești afaceri.
În fine, Brăila este orașul care a rămas, cu mirosul Dunării și căldura verii, cu casele și străzile ei, în memoria afectivă a brăilenilor plecați azi la București sau în alte zări. Unii dintre ei la fel de faimoși ca mulți dintre cei ce au făcut istorie în oraș sau în țară. 😊 Ok, poate exagerăm un pic.
Celebrul cântăreț din perioada interbelică Jean Moscopol (sau – mai bine zis – Ioan Moscu) se numără și el printre personalitățile legate de orașul dunărean.
Poate nu multă lume știe, dar cunoscutul Iannis Xenakis, compozitor, arhitect și matematician francez de origine română care a creat muzică realizată cu ajutorul computerelor electronice și bazată pe pe sisteme de probabilitate matematică, este un fiu al orașului Brăila!
Petre Bălănică, cel care a creat sub pseudonimul artistic Nicăpetre, fiu de țărani din Brăilția, și unul dintre cei mai cunoscuți sculptori moderni, s-a născut în anul 1936 în cartierul mărginaș al orașului dunărean și s-a stabilit în 1981 în Canada, unde și-a continuat cariera până la sfârșitul vieții, în 2008.
Opera sa literară descrie lumea proletariatului, diversitatea de rase, ideologii, religii și filosofii pe care le-a întâlnit în peregrinările sale prin lume dar și frumusețea ţinuturilor natale – Brăila și Delta Dunării.
„Meseria de gazetar nu e din cele mai uşoare. Lumea e învăţată să te încadreze al cui eşti – sau, vorba lui Caragiale – cu cine votezi. Că nu eşti al nimănui, decât al lui Dumnezeu şi al conştiinţei tale, asta nu poate înţelege nimeni” – Nae Ionescu, filosof, logician, pedagog şi jurnalist brăilean.
„Nu-mi prea place să cunosc oameni. N-am ce să le cer, n-am ce să le dau”, spunea scriitorul care a lăsat oamenilor cel mai mare dar: opera sa artistică.
Compozitorul George Cavadia se numără printre cele mai importante personalități care s-au implicat în dezvoltarea culturii muzicale a Brăilei. Faima sa a depășit cu mult „cadrul” local, prin implicarea sa neobosită în domeniul artistic al vremii.
Nicolae Carandino, omul care i-a fost aproape lui Iuliu Maniu în închisoarea de de la Sighet și care l-a îngrijit pe marele politician în ultimele sale clipe de viață, se numără printre cetățenii de seamă ai orașului de la gurile Dunării.
Una dintre cele mai spectaculoase actrițe de pe scena Naționalului bucureștean, brăileanca Lilly Carandino, a fost considerată – la vremea respectivă – o adevărată Greta Garbo a României, atât pentru talentul său cât și pentru izbitoarea asemănare cu vedeta hollywoodiană.
Dacă ați vizitat fostul Palat Regal, actualul Muzeu Național, ați observat, cu siguranță, monumentala frescă intitulată „Apoteoză”, pictată pe tavanul aflat deasupra Scării Voievozilor. Aceasta este doar una dintre cele mai impresionante lucrări ale pictorului brăilean Arthur Verona.
Pe lângă o serie de artiști, savanți și scriitori, orașul de la gurile Dunării se poate lăuda și cu un matematician și filozof: Anton Dumitriu.
Dumitru S. Panaitescu – poet, istoric, folclorist și critic literar – mai bine cunoscut sub pseudonimul Perpessicius, a fost unul dintre cei mai importanți cercetători și editori al operei eminesciene.
De câte ori nu am exclamat ironic „uite-l și pe Moș Teacă” la vederea unui personaj milităros, puțintel fanfaron, nu foarte dotat din punct de vedere intelectual dar plin de propria sa importanță? Știați că „părintele” acestui personaj, scriitorul și publicistul Anton Bacalbașa, este brăilean?
Numele Anei Aslan este asociat, de obicei, cu cel al Gerovitalului, celebrul produs geriatric, sau cu Institutul situat lângă Capitală, care îi poartă numele. Puțini știu, însă, că Ana Aslan este brăileancă, născută într-un dintre numeroasele familii de armeni care populau orașul nostru la sfârșitul secolului trecut.
Gabriel Lâlă este ghid turistic în Brăila, un brăilean îndrăgostit de orașul natal care face, din pasiune, munca unui întreg centru de informare turistică. El crede că turismul este viitorul pentru Brăila, iar asta va duce la dezvoltare economică pentru întregul oraș.
Rareș Boldeanu visează la o Brăilă plină de turiști veniți în city-break, care se plimbă pe străzile în evantai, ar merge pe urmele lui Panait Istrati sau ale Anei Aslan sau ale lui Terente, și în final ajung pe malul Dunării, ca să mănânce pește.
Pentru Raluca Buzea, plecată din Brăila pe alte meleaguri, Brăila este despre case frumoase și nume faimoase, dar și despre sirop cu sifon și pește. Iar viitorul Brăilei este un viitor turistic care exploatează trecutul multicultural și multietnic al orașului.
Dincolo de faptul că a fost primarul Brăilei sau că a fost un om bogat, Dumitru Berlescu merită să rămână în istoria orașului pentru simplul fapt că i-a donat întreaga avere.
Primar al Brăilei mai multe mandate, Constantin Berlescu își leagă numele de o lungă listă de realizări și premiere care arată, de fapt, efervescența economică a orașului.
Brăila a dat nume mari în muzică, dar Hariclea Darclée este poate cel mai mare nume. A fost ceea ce am numi azi o divă cu succes internațional, prima Tosca din istorie, prietenă cu Verdi, decorată de regele Carol I, curtată de regele Portugaliei și ultimul sultan al Imperiului Otoman.